Cu titlu de recomandare...
Alfred Bulai: Cred că sunt mult prea multe pentru a mă opri asupra unor recomandări. Cred că în materie de teatru, film, spectacole în general, este de datoria fiecăruia să cunoască filmul românesc, lumea spectacolelor de dinainte de 1990, aş recomanda de asemenea studenţilor să meargă să îi vadă pe scenele teatrelor pe toţi marii actori. În materie de film, este vorba şi de gust. Este interesant să descoperi cinematografia contemporană, dar şi cinematografia din sec. XX, cum sunt şcoala italiană, şcoala rusă, şcoala poloneză, la care aş adăuga marii creatori cinematografici americani. Cred că trebuie să existe un consum destul de serios ca să îţi poţi defini gusturile, ca să ajungi la un gen de raportare mai serioasă la acest tip de consum cultural. Ideal pentru un student ar fi să meargă să vadă în fiecare săptămână un spectacol, indiferent că este vorba de teatru, muzică, cinema.
Vladimir Pasti: Documentarele BBC şi Sky sunt, multe dintre ele, excepţionale pentru orice introducere într-un domeniu ştiinţific. You Tube oferă documentare sau simple secvenţe de realitate revelatorii despre unele societăţi contemporane, dar nu definitorii. Toate acestea trebuie văzute, aşa cum trebuie văzute banalele „ştiri” transmise de televiziunile din toată lumea – TVR, BBC, CNN şi până la Al-Jazeera. Trebuie ţinut cont şi de faptul că imaginea noastră despre lume este puternic influenţată de „marile filme” artistice, majoritatea produse la Holywood şi care au rolul de a defini valori sociale, personalităţi sociale, moduri de raportare a indivizilor la societate, la natură, la stat, la alţi indivizi, etc. Muzica şi cinematografia occidentale, mai ales americane, sunt cel mai puternic vehicul de diseminare ideologică şi, obligatoriu, trebuie urmărite, dar critic! Din nou, ceea ce contează nu este ceea ce citeşti, vezi sau asculţi, ci CUM citeşti, vezi şi asculţi.
Cristian Pîrvulescu: În primul rând aş recomanda La dolce vita de Fellini, Cu sufletul la gură de Jean-Luc Godard şi un film militant, Fahrenheit 9/11 de Michael Moore.
Olga Doina Ştefănescu: Neapărat, mergeţi la film (în ideea de a învăţa să-şi simtă şi să conceptualizeze vremurile în care trăiesc).
Mihaela Miroiu: Pentru inţelegerea comunismului trăit: Născuţi la comandă (documentar); 432; Moscova nu crede in lacrimi. Pentru inţelegerea rădăcinilor intelectuale ale patriarhatului: Eu, cea mai rea dintre toţi (I, the Worst of All).
Andrei Ţăranu: Recomand Ran (Haos) în regia lui Akira Kurosawa, Pulp Fiction în regia lui Quentin Tarantino, Stalker (Călăuza) în regia lui Andrei Tarkowski, Night on Earth în regia lui Jim Jarmusch, Moartea d-lui Lăzărescu în regia lui Cristi Puiu.
Cătălin Augustin Stoica: The Big Lebowski, Goodfellas, All the President’s Men, Good Will Hunting, Friday & Next Friday, The Sopranos, Butch Cassidy and the Sundance Kid, O Brother, Where Art Thou?, Good Bye, Lenin!, City of God, Rabbit-Proof Fence, A Fish Called Wanda, Naked Gun, Roger & Me, Super-Size Me, Bowling for Columbine. (Si lista ar putea continua...)
Marius Precupeţu: Filmele documentare: Bowling for Columbine, Fahrenheit 9/11 şi Sicko (realizate de Michael Moore) şi filmele artistice de pe TVR Cultural
Florian Niţu: 12 Angry Men
Mihai Păunescu: Documentarul despre decreţei, filmul “4,3,2”, filme europene mai apropiate de cultura noastră - “Le Scaphandre et le papillon”, documentarele BBC, filmele româneşti sunt iar de recomandat.
Aurelian Muntean: „Război pe calea undelor” de Alexandru Solomon.