Comunităţi sociale. Comunităţile sociale sunt, īntr-un fel, partea mai puţin văzută a vieţii sociale, constituind complementul instituţiilor şi organizaţiilor despre care suntem mult mai obişnuiţi să vorbim. De la o familie la un grup etnic, de la scara unui bloc la un sat, de la o comunitate religioasă la o comunitate virtuală, cursul īşi propune să prezinte principalele tipuri de solidaritate comunitară şi să identifice principalele moduri de acţiune socială ale acestora. (Vintilă Mihăilescu )
Introducere īn antropologie. Imaginaţi-vă că aţi merge pentru prima dată īn vizită la viitoarea voastră soacră şi i-aţi duce cadou patru flori. Nu ar fi bine, căci numai la mort se duce un număr par de flori... Aceasta ţine de codurile culturale, de īntregul sistem simbolic ce defineşte orice cultură şi o deosebeşte, mai mult sau mai puţin, de altele. Cursul de introducere īn antropologie īşi propune să vă familiarizeze cu principalele concepte şi metode de descriere şi interpretare a unor astfel de particularităţi şi diferenţe culturale. (Vintilă Mihăilescu )
Tranziţie şi Dezvoltare. Conceput īn două variante: una pentru undergraduate şi una pentru masteranzi, cursul are două obiective: (1) să pună tranziţia actuală romānească (1990-200?) īn contextul problematicii generale a tranziţiilor romāneşti şi de aiurea şi (2) să doteze studenţii cu acele cunoştinţe teoretice şi metodologice care le permit să analizeze singuri principalele procese ale tranziţiei la nivel naţional şi local īn Romānia. Cursul este util celor interesaţi īn problematica dezvoltării, fie la nivel naţional, fie la nivel local, fie chiar la nivel internaţional. El oferă o analiză comparativă a tranziţiilor post-comuniste cu alte tranziţii/eforturi de dezvoltare după model occidental din Europa, America Latină şi Asia, precum şi o analiză comparativă a succesiunii de tranziţii prin care a trecut Romānia īntre 1848 şi astăzi, inclusiv tranziţia comunistă şi cea post-comunistă. (Vladimir Pasti )
Sociologie Politică. Cursul se adresează studenţilor din primul ciclu de īnvăţămānt superior, oferindu-le īnţelegerea relaţiilor dintre politică şi marile ei decizii de schimbare şi modelare a realităţilor sociale, şi baza socială a principalelor instituţii politice: partide, lideri, grupuri de presiune şi de influenţă, instituţiile statului, comunitatea internaţională. Principalul obiectiv al cursului constă īn descrierea relaţiilor de putere īn societate, cu prioritate a relaţiilor de putere politică, şi relaţiilor dintre politică, instituţiile statului şi grupurile sociale din societate. (Vladimir Pasti )
Analiză Politică Comparată. Cursul se adresează studenţilor din primul nivel de pregătire universitară. Rostul său este de a permite studenţilor ca, utilizānd metode ştiinţifice de analiză, să īnţeleagă şi să analizeze relaţiile interne din partidele politice, relaţiile dintre partidele politice şi grupurile sociale de susţinători, clienţi şi membri, relaţiile dintre partide şi grupările cu activitate politică şi mecanismele campaniilor electorale şi de propagandă ale partidelor şi liderilor politici. Cursul este concentrat asupra realităţilor politice romāneşti contemporane, dar utilizează teorii şi metode consacrate īn analiza realităţilor politice atāt din lumea occidentală contemporană, cāt şi din ţările īn curs de dezvoltare. Obiectivul său final este de a īnzestra studenţii cu cunoştinţele necesare pentru a elabora analize şi prognoze corecte referitoare la strategiile politice ale actorilor politici, īn context intern şi internaţional dat. (Vladimir Pasti )
Comunicare socială. De la comunicarea interpersonală la comunicarea īn organizaţii, de la comunicarea īn grupuri la cea publică, acest curs īşi propune să ofere o perspectivă descriptivă şi explicativă asupra principalelor tipuri de comunicare ce definesc existenţa, funcţionrea şi dinamica oricărei societăţi umane. Cursul oferă studenţilor posibilitatea asimilării unor abilităţi de operare cu instrumente metodologice specifice īn vederea analizării diferitelor procese de comunicare: comunicarea ca acţiune şi interacţiune socială, comunicarea ca instrument publicitar şi de construcţie a imaginii, comunicarea ca resursă a dinamicii şi dezvoltării sistemului organizaţional şi instituţional. (Alfred Bulai )
Concepte fundamentale īn sociologie. Studiind sociologia, īnvăţăm să-i cunoaştem pe oameni exact aşa cum sunt, īnvăţăm să explicăm societatea exact aşa cum este. De la simple comportamente ale indivizilor ca mersul la biserică sau tatuarea corpului la fenomene sociale complexe ca mobilitatea socială sau migraţia oamenilor īn diferite zone ale planetei, studiul sociologiei ne permite să īnţelegem mai bine lumea īn care trăim. Acest curs oferă o serie de repere fundamentale pentru studiul societăţii, asigurānd dezvoltarea unor abilităţi de analiză a realităţii sociale pe baza asimilării conceptelor de bază ale sociologiei şi a unui instrumentar metodologic specific. Cultura, structura şi organizarea socială, instituţiile şi organizaţiile sociale, comunităţile sociale, mobilitatea şi dinamica socială sunt cāteva dintre categoriile tematice majore abordate īn cadrul acestui curs. (Alfred Bulai )
Sociologie vizuală. Tot ceea ce vedem īn jurul nostru are o şi semnificaţie sociologică. Fie că este vorba despre o fotografie, o pictură sau un film, fiecare dintre ele poate reprezenta o resursă importantă pentru descrierea şi īnţelegerea unei culturi, a unei civilizaţii, a unor sisteme de valori, a dinamicilor şi particularităţilor care definesc o societate umană la un moment dat. Prin acest curs, studenţii au posibilitatea de a cunoaşte īndeaproape problematica investigării limbajului imagistic cu aplicare la diferite segmente ale realităţii sociale. Pe lāngă īnsuşirea acelor elemente şi criterii care permit interpretarea şi analiza sociologică a vizualului, cursul oferă totodată cadrul de utilizare a unor metodologii specifice (tehnici de īnregistrare fotografică şi video) īn vederea producerii de materiale de tip document social. (Alfred Bulai )
Focus grup. Dintre metodele calitative de cercetare socială, metoda focus-grup este una dintre cele mai defectuos aplicate īn spaţiul cercetării sociologice de la noi. Cursul Focus grup urmăreşte să īi familiarizeze pe studenţi cu metodele şi tehnicile calitative de studiere a fenomenelor şi proceselor sociale. Cursul asigură pe de o parte asimilarea elementelor teoretice necesare pentru construcţia unui model metodologic calitativ de tip focus grup, iar, pe de altă parte, oferă posibilităţi practice de utilizare a instrumentarului metodologic īn demersuri concrete de investigaţie socială. (Alfred Bulai )
Analiză electorală şi marketing politic. Unul dintre segmentele realităţii politice īn orice societate īl reprezintă spaţiul electoral, cu elementele şi caracteristicile sale specifice. Cursul propune studenţilor o abordare sistematică asupra investigaţiilor de tip electoral. De la vot la profil electoral, de la tipuri de campanie la discursuri şi axe electorale, de la tipuri de lideri la modele de construcţie a alegerii sociale īn context electoral, cursul asigură asimilarea conceptelor şi instrumentarului metodologic necesare pentru analiza complexă a proceselor şi fenomenelor electorale. (Alfred Bulai )
Politici publice. Faptul că īn cartierul sau oraşul īn care locuiţi s-au plantat de curānd pomi, s-a construit o piaţă sau un adăpost pentru cāinii vagabonzi reprezintă măsuri concrete care ţin de implementarea unei politici publice. Acţiunile pe care autorităţile publice centrale sau locale le īntreprind īn vederea schimbării unei stări de fapt la nivelul a diferite segmente ale societăţii şi care au efecte asupra situaţiilor indivizilor şi grupurilor din societate se regăsesc īn ceea ce numim politici publice. Cursul are un caracter introductiv īn domeniul politicilor publice, asigurānd īnsuşirea de către studenţi a conceptelor şi elementelor metodologice necesare pentru analiza procesului de realizare a unei politici publice, pornind de la identificarea problemelor sociale şi pānă la evaluarea politicilor publice. Cursul abordează teme majore ca rolul statului īn gestionarea politicilor publice, sociologia problemelor sociale, stabilirea agendei publice, analiza resurselor īn elaborarea politicilor publice, analiza politicilor publice sectoriale. (Alfred Bulai )
Instituţii politice. Este un curs care īncearcă sa ofere informaţii
despre modul īn care se constituie instituţiile politice, despre rolul
acestora īn societate. Abordarea cursului este una aflată la
intersecţia dintre juridic şi sociologic, īncercānd să identifice
rolul social al instituţiilor, dar şi specificul lor politic. De
asemenea, pentru a explica modelele influente īn privinţa constructiei
instituţionale, plecānd de la modelul britanic şi american, trecānd
prin cel francez, se face prezentarea modelelor instituţionale din
Uniunea Europeană. (Cristian Pīrvulescu)
Politici comparate. Comparativismul reprezintă principala metodă a
ştiinţei politice. Un student de ştiinţe politice care nu se
familiarizează cu metoda comparativă, cu modul īn care s-a format
ştiinţa politică īn sensul de ştiinţă comparativă nu va avea de fapt
instrumentele necesare. Tocmai de aceea, acest curs conţine 2 părţi
importante: o parte metodologică, care analizează perspectivele
teoretice asupra politicii comparate, evoluţiile acesteia şi o parte
practică ce examinează modul īn care s-au constituit principalele
teorii comparativiste. (Cristian Pīrvulescu)
Concepte fundamentale īn ştiinţa politică. Este un curs de introducere
īn ştiinţa politică, dar oferă studenţilor principalele noţiuni
necesare pentru a putea mai apoi analiza politica. Este un curs
fundamental pe baza căruia studenţii pot să īşi formeze aptitudinile.
(Cristian Pīrvulescu)
Filosofie politică. Cursul se adresează studenţilor din anul II de la secţiile de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale şi studii europene. Cursul se centrează asupra valorilor politice fundamentale: autoritatea (teme abordate conceptul de autoritate politică: putere şi legitimitate; justificarea autorităţii politice; trei tipuri de teorii ale autorităţii politice;tradiţia contractualistă: ideea de contract social; negociere şi soluţii de cooperare; contractualismul lui J. Rawls; abordarea evoluţionistă a contractului social).), dreptatea (teme abordate conceptul de dreptate; teorii ale dreptăţii: teoriile dreptăţii ca avantaj reciproc; teoriile dreptăţii ca imparţialitate), libertatea (teme abordate conceptul de libertate; justificarea libertăţii; domeniul libertăţii: principiul vătămării; acţiunile ofensatoare), egalitatea (teme abordate ideea de egalitate: teoriile formale ale egalităţii; teoriile materiale ale egalităţii; justificarea egalităţii; acţiunea afirmativă). (Adrian Miroiu)
Teoria alegerii raţionale. Cursul īncearcă să familiarizeze studenţii cu metodele analizei de tip economic īn ştiinţa politică. Sunt abordate teme care privesc acţiunea colectivă, alegerea socială. De asemenea, sunt studiate aplicaţiile acestor metode īn competiţia politică (modele de īnţelegere a comportamentului partidelor politice) şi īn comportamentul votanţilor (teme abordate: conceptul de ignoranţă raţională; votantul raţional; votul strategic). (Adrian Miroiu)
Sociologia cotidianului. Cotidianul
este atīt de aproape de noi īncīt nu-l mai vedem. Cursul īşi propune să
pună la distanţă cīteva domenii majore şi de maxim interes ale vieţii
noastre actuale de zi cu zi pentru a putea īnţelege mai bine
semnificaţiilor lor sociologice profunde, dar şi pentru a-i ajuta pe
studenţi, pur şi simplu, să (re)descopere lumea din jurul lor.
Introducerea īn această problematică se face prin analiza unor studii
de caz din literatura de specialitate şi prin realizarea unor studii de
echipă īn problematica prezentată. (Ana Mihăilescu)
Metode de cercetare socială şi politică. Este un curs fundamental destinat să contribuie la pregătirea generală a studenţilor din anul I de la Facultatea de Ştiinte Politice. Sintagma curs fundamental este justificată de faptul că orice program de pregătire din īnvăţămāntul superior, de la studii universitare şi masterale pānă la studiile doctorale, oriunde īn lume, include un curs de metode de cercetare. Prin acest curs ne propunem să realizăm iniţierea studenţilor īn domeniul instrumentarului metodologic al cunoaşterii sociale, urmărind formarea abilităţilor de operare cu principalele metode şi tehnici de cercetare (ancheta sociologică pe bază de interviu sau chestionar, observaţia sociologică, analiza conţinutului comunicării, experimentul). (Marius Precupeţu )
Schimbare socială. Cursul prezintă orientările teoretice majore īn domeniu, urmărind aplicarea teoriilor influente la studiul sociologic al fenomenelor de schimbare socială, cu accent pe schimbările sociale contemporane din Romānia. Īntre temele tratate la cursuri şi seminarii se numără: schimbarea ca progres, tradiţie şi tradiţionalism, timpul social, modernitate şi modernizare. (Marius Precupeţu )
Sociologia opiniei publice. Cursul furnizează studenţilor o perspectivă sociologică asupra comunicării de masă, precum şi metodele principale prin care fenomenele de opinie publică pot fi studiate. Cursurile si seminariile oferă abilităţile de bază necesare īn studierea fenomenelor de opinie publică (realizarea sondajelor de opinie publică şi utilizarea rezultatelor acestora), precum şi īn studierea mass-media (realizarea studiilor de audienţă mass-media, analiza conţinutului comunicării). (Marius Precupeţu )
Sociologie economică (opţional, universitar, anii III şi IV sociologie şi ştiinţe politice). Cursul īşi propune să discute fundamentele sociale ale deciziilor şi comportamentelor economice īntr-o abordare alternativă economiei neo-clasice. Teoriile sociale clasice, precum M. Weber, V. Pareto, G. Simmel, J. Schumpeter, sau T. Parsons vor constitui punctele de pornire ale incursiunii īn evoluţia concepţiilor sociologice asupra fenomenelor economice. Cursul se va axa pe problematica organizării economice, urmărind două perspective, una cultural-instituţionalistă, respectiv una ce accentuează rolul reţelelor şi capitalului social īn facilitarea cooperării economice şi a schimburilor. Nu īn ultimul rānd, cursul va dezbate abordări concurente privind sociologia consumului. (Mihai Păunescu)
Management public (modul, universitar, anii II, III şi IV ştiinţe politice şi opţional sociologie). Cursul īşi propune să ofere studenţilor instrumentarul teoretic pentru analiza, īnţelegerea şi interpretarea critică a problematicii sectorului public. Cursul prezintă informaţii, moduri de abordare şi tendinţele de reformă īn privinţa funcţionării statului şi autorităţilor locale, īn ideea īnţelegerii crizelor manageriale actuale ale sectorului public, dar şi soluţiile oferite pentru eficientizarea şi responsabilizarea organizaţiilor acestui sector. Cursul va aborda problematica administraţiei tradiţionale de tip weberian, tendinţele de reformă asociate noului management public, precum şi cele asociate curentului noua guvernare. Deasemenea, managemntul asociat asociat guvernării digitale, dar şi modelele de luare a deciziei īn sfera publică īn baza dovezilor empirice vor fi discutate şi dezbătute critic īn cadrul cursului. (Mihai Păunescu)
Dezvoltare Locală şi Regională. Este un curs practic ce are ca scop dezvoltarea competentelor de intervenţie la nivel comunitar şi organizaţional. Cursul urmăreşte să familiarizeze studenţii cu teoria proceselor de dezvoltare locală şi regională, dar să formeze şi abilităţi practice de design şi implementare a intervenţiilor ameliorative. Ca activitate practică, studenţii vor fi sprijiniţi īn elaborarea şi implementarea unei strategii de dezvoltare comunitară sau organizaţională. (Florian Niţu )
Managementul Proiectelor cu Finanţare Europeană. Este un curs aplicat ce urmăreşte dezvoltarea cunoştinţelor şi competenţelor de management de proiect. Un accent deosebit va fi pus pe formarea competenţelor de accesare şi utilizare a fondurilor europene post-aderare. Competenţele practice vor fi formate prin intermnediul unei "competiţii de proiecte" īn care studenţii vor trebui sa elaboreze o propunere de proiect destinată unei linii de finanţare reale (folosind formulare şi reguli de elaborare a proiectelor conforme cu standardele europene). Evaluarea proiectelor se va face tot de către studenţi īntr-o sesiune specială de analiză şi evaluare a proiectelor. (Florian Niţu )
Leadership. Este un curs "experimental" introdus īn anul 2006-2007 ce urmăreşte dezvoltarea cunoştinţelor şi a competenţelor personale de conducere. (Florian Niţu )
Managementul organizaţiilor (opţional). Cursul īşi propune să ofere studenţilor premisele teoretice pentru identificarea şi īnţelegerea cātorva dintre problemele cele mai importante ale organizării şi conducerii organizaţiilor. Īmi propun, pe de o parte, să prezint informaţiile şi cunoştinţele indispensabile īnţelegerii specificului şi conţinutului activităţii de conducere şi, pe de altă parte, să provoc spiritul critic şi imaginativ al studenţilor, prin chestionarea aşa-zisei raţionalităţi manageriale a organizaţiilor. Vom urmări teme precum evoluţia managementului de la organizaţiile industriale la cele postindustriale, deasemenea schimbările paradigmatice la nivelul concepţiilor privind managemntul organizaţional. Practic, vom analiza modele şi strategii decizionale, strategii de motivare, evoluţii privind managementul resurselor umane. (Mihaela Vlăsceanu)
Managementul sectorului nonprofit (obligatoriu, MPPIE). Cursul īşi propune să ofere studenţilor temeiurile introductive pentru īnţelegerea problematicii funcţionării şi conducerii organizaţiilor nonprofit. Īn cadrul cursului vor fi oferite informaţii, cunoştinţe şi alternative explicative privind instituirea, funcţionarea şi conducerea organizaţiilor nonprofit. Două paradigme diferite, respectiv o abordare economică şi una sociologică cu privire la existenţa şi rolul organizaţiilor nonprofit vor fi discutate şi analizate critic. Deasemena, rolul sectorului nonprofit īn guvernare şi pluralismul bunăstării va fi analizat pin discutarea unor cazuri practice. Nu īn ultimul rānd, vom discuta despre stilurile de conducere şi culturile organizaţionale specifice organizaţiilor sectorului nonprofit. (Mihaela Vlăsceanu)
Etică politică (anul II). Studiul eticii politice are menirea să vă ajute să īnţelegeţi la un nivel teoretic adecvat aspectele morale ale vieţii publice şi politicii şi să aplicaţi acest tip de cunoaştere īn analiza şi īn acţiunea civică şi politică. Temele principale: Etică şi religie; Teorii moderne ale moralei: kantianism, utilitarism, etica drepturilor, contractualism; Etica aplicată in profesii: politică, afaceri, administraţie; Teme aplicative: sărăcia, corupţia, lustraţia, mediul, războiul şi terorismul. (Mihaela Miroiu)
Gen şi politică (anul III). Este un curs de iniţiere in problemele legate de gen şi societate şi gen şi politică. In conţinutul său sunt tratate următoarele teme: Tradiţionalism şi conservatorism: patriarhatul religios, cultural şi politic; Drepturi civile si politice egale; Dreptul la diferenţă; Dreptul la autonomie şi egalitatea de şanse; Comunismul şi politicile de gen; Politici de gen in tranziţie; Agenda politică romānească şi reprezentarea intereselor de gen; Genul in mass-media; Evoluţii in feminismul romānesc şi internaţional. (Mihaela Miroiu)
Teorii politice feministe (Masterat). Este un curs avansat care urmăreşte studiul analitic-critic al teoriilor şi mişcării feministe. Cursul cuprinde o tematică amplă referitoare la tipurile diferite de feminism: liberal, socialist, comunitarian, ecofeminist, postmodern, la evoluţiile contemporane de tip postfeminist şi feminist de valul III. Este insoţit de o bibliografie prin excelenţă teoretică şi abordează analize normativ-teoretice ale evoluţiei relaţiilor şi politicilor de gen din perspectivă comparată: SUA, Marea Britanie, Europa de Vest, Europa de Est, precum şi analiza evoluţiilor romāneşti. (Mihaela Miroiu)
Etică, ideologii şi religii actuale (Ştiinţe politice. Doctorat). Cursul este conceput ca o formă de studii aprofundate şi de workshop internaţional. Principalele teme sunt: Marile monoteisme actuale: semnificaţii etice şi politice; Ideologii actuale: relaţiile lor cu etica şi religia; Liberalismul şi neoliberalismul: credinţa īn autonomia personală, libertatea religioasă şi secularismul; Socialismul: primatul interesului colectiv şi dreptate socială; Neoconservatorismul, comunitarismul şi creştin-democraţia: respect pentru tradiţie, religie, comunitate, libertate; Rasism, neonazism, eugenie: adversitate īn privinţa minorităţilor rasiale, etnice, religioase şi sexuale. Răspunsuri multiculturaliste şi liberale; Fundamentalism şi Radicalism: adversitate īmpotriva democraţiilor occidentale şi a egalităţii de gen; Globalism şi ecologism: Cosmopolitism-imperialism şi respect pentru natură vs. instrumentalism: reacţii ideologice la schimbările climaterice. (Mihaela Miroiu)
Metodologia Anchetei Sociale. Acest curs vizează familiarizarea studenţilor cu ancheta socială (şi sub-tipul ei, sondajul de opinie) ca metode de cercetare. Acest curs īsi propune să surprindă elementele specifice ale anchetei sociale (avantaje, dezavantaje, arie de aplicabilitate) şi să discute elemente legate de (1) construcţia chestionarelor pentru anchete sociale şi sondaje de opinie, (2) structura chestionarelor, (3) formularea īntrebărilor şi sursele de erori asociate acestora, (4) eşantionare, (5) culegerea datelor, (6) analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prin ancheta socială. Un accent deosebit este pus pe rolul teoriei īn proiectarea unei anchete sociale, modalităţi de construcţie şi testare a ipotezelor prin ancheta socială şi probleme practice in realizare a anchetelor sociale. (Cătălin Augustin Stoica)
Stratificare şi Inegalităţi Sociale. Acest curs este dedicat cunoaşterii şi inţelegerii principalelor teorii ce īşi propun să explice fenomenele de stratificare socială. Printre aceste teorii se numără cele formulate de Karl Marx, Max Weber, funcţionalişti, neo-Marxisti şi recentele rafinări conceptuale cu privire la noţiunile de clasă socială, putere, resurse, şanse de viaţă, mobilitate socială intra-şi inter-generaţională, reproducere socială, elite (economice, politice, culturale), inegalităti sociale. (Cătălin Augustin Stoica)
Mobilitate şi migraţie. Acest curs se axează pe cunoasterea si intelegerea unor concepte şi teme precum (1) mobilitate socială, (2) determinanţi ai mobilităţii sociale, (3) migratie: definiţii, tipuri şi indicatori; (4) determinanţi ai fenomenelor de migraţie; (5) efecte structurale ale fenomenelor de migraţie; (6) efecte psiho-sociale ale migraţiei. (Cătălin Augustin Stoica)
Antropologie economică. Este un curs destinat studenţilor din programele de studii aprofundate. Antropologia economică este definită drept studiul comparativ al producţiei, consumului şi schimbului īn diferitele societăţi umane. Spre deosebire de economişti, antropologii sīnt īn mod deosebit interesaţi de factorii culturali, politici şi sociali care afectează deciziile economice. (Cătălin Augustin Stoica)
Statistică Socială Avansată. Cursul vizează familiarizarea studentilor cu metode avansate de analiza statistică (ex. analiză multivariată, analize de tip cauzal etc.) prin folosirea unui program de analiza a datelor (SPSS - Statistical Package for Social Sciences). Accentul la acest curs este pus pe participarea activa a studentilor la curs si seminar. In cadrul cursului si seminarului, latura instrumental-aplicativa are o pondere īnsemnată, cursurile si seminariile desfăşurīndu-se īn cadrul laboratorului de informatica al SNSPA. (Cătălin Augustin Stoica)
Sociologia grupurilor de interese (curs + seminarii). Īn cadrul acestui curs īncercăm să răspundem la cāteva īntrebări cum ar fi: ce sunt grupurile de interese, care sunt grupurile de interese şi care organizaţii şi asocieri de persoane nu sunt grupuri de interese, cum sunt ele organizate, ce rol au grupurile de interese īn societate, care este legătura grupurilor de interese cu societatea politică, dar cu societatea economică? La sfārşitul acestui curs studenţii vor acumula cunostinţe teoretice şi se vor familiariza cu metodele de analiză a grupurilor de interese. (Aurelian Muntean)
Statistică socială (curs + seminarii). Acest curs este unul introductiv, menit să-i iniţieze pe studenţi īn metodele statistice de cercetare īn ştiinţele politice. Seminarul va fi o continuare fiecarui curs, studenţii aplicānd īn laboratorul de informatică conceptele īnvăţate la curs. Īn cadrul seminariilor rezolvăm exerciţii practice folosind programul SPSS; acestea sunt necesare pentru o mai bună aprofundare a discuţiilor de la curs. Programul SPSS şi exerciţiile de seminar īi ajută pe studenţi sa dobāndească aptitudinile metodologice pentru a răspunde la īntrebări ştiinţifice şi pentru a testa ipotezele de cercetare. Vom discuta despre rolul cercetării īn ştiinţele sociale, cāteva probleme care marchează cercetarea īn ştiinţele sociale, cum ar fi diferenţa de abordare: cantitativ-calitativ; precum şi modalitatea īn care realitatea este explicată īn ştiinţele sociale, modalitatea īn care conceptele din realitate sunt standardizate şi transpuse īn relaţii sub forma ipotezelor. Pe lāngă cāteva elemente de eşantionare şi cāteva probleme ale eşantionării, vom discuta şi despre nivelele de măsurare şi modalitatea īn care putem exprima unele caracteristici de bază ale variabilelor. Nu īn ultimul rānd vom analiza pe larg modalitatea īn care două sau mai multe măsuri ale unor concepte preluate din realitate, intră īn relaţie şi ne ajută la explicarea unor fenomene sociale. Ultima temă de discuţii o constituie modalitatea īn care putem să reprezentăm cāt mai simplu şi mai convingător rezultatele analizelor statistice, astfel īncāt să poată fi mai uşor de īnţeles chiar de către publicul larg. (Aurelian Muntean)
Statistică socială avansată (curs + seminarii). Scopul acestui curs este familiarizarea cu metodele de cercetare cantitativă avansate. Pentru īnceput vom discuta cāteva probleme epistemologice importante ale sociologiei: locul abordării cantitative īn cadrul teoretic ce stă la baza studiilor sociologice. Vom discuta cum ne raportăm cercetările empirice la cadrul teoretic existent, dar şi cum operaţionalizăm conceptele determinate de īntrebările de cercetare. De asemenea, vom discuta diferite modalităţi de operaţionalizare şi construire a unui chestionar şi a unei baze de date īn SPSS. Īn continuare, vom avansa şi aprofunda discuţiile avute la cursul obligatoriu de Statistică Socială (promovarea acestui curs este obligatorie pentru participarea la cursul de Statistică Socială Avansată). Vom discuta şi exersa īn laboratorul de informatică modalităţile īn care folosim metodele statistice de interdependenţă pentru a testa validitatea ipotezelor. Astfel, vom aborda metode cum ar fi: regresia multivariată şi regresia logistică, dar şi metode de reducere a datelor (analiza factorială), metode de ierarhizare (analiza cluster). Toate aceste metode vor fi īnsoţite permanent de exerciţii practice īn SPSS pe diferite baze de date, exerciţii pe parcursul cărora vom detalia şi modalităţile de raportare grafică a rezultatelor analizelor empirice. (Aurelian Muntean)