Regulament privind desfășurarea activităților de practică 2010
Activitatea de practică face parte integrantă din procesul de învătământ. Practica de specialitate este obligatorie pentru studentul a cărui specializare include, conform planului de învătământ, acest tip de activitate.
- În functie de specificul activitătilor si de domeniile de studiu, activitatea de practică se poate desfăsura în perioade compacte sau în mod distribuit, conform planurilor de învătământ.
- Verificarea cunoştinţelor dobândite de student în activitatea practică se face conform hotărârii Consiliului facultătii.
- Practica pedagogică se va desfăsura conform planurilor de învătământ si metodologiei elaborate de Departamentul de pregătire a personalului didactic.
Conf. Univ. Dr. Alfred Bulai
"Sunt multe tipuri de programe de practică. La modul general nu poate exista pregătire într-o profesiune fără practică. Nu poate exista profesiune fără practică. Până şi filosoful simte nevoia să dialogheze cu cineva. Dar aş recurge la vorbele unei studente care a terminat mai de mult facultatea şi care a mers pentru prima dată în practică, în anul II sau III şi care la sfârşit mi-a spus: „Am muncit în astea două săptămâni cât n-am muncit toată viaţa mea şi am învăţat cât n-am învăţat în toţi anii de facultate de până acum.” Trebuie să spun că practicile mele sunt puţin mai speciale. Sunt practici de teren, sunt în general foarte dificile, sunt practici în care studenţii învaţă foarte multe lucruri. Mulţi au ajuns să-şi definească în final profesiunea după ce au mers în practică. Practica oferă şi situaţii în care studenţii sunt puşi în situaţia de a se cunoaşte pe sine, de a-şi descoperi potenţialul şi limitele. În opinia mea, nu poţi să devii sociolog, să cunoşti lumea, comunitatea, societatea, pe ceilalţi, fără să te cunoşti pe tine ca şi actor în marele joc social. Cel mai bun argument în favoarea practicii îl reprezintă discuţiile fiecărui nou venit în facultate cu studenţii care au fost în practică. Dar v-aş da un sfat: există multe oferte de practică, unele pot chiar să sune atractiv, cum ar fi practică la Guvern, la Ministerul Afacerilor Externe, dar tinerii sunt dezamăgiţi pentru că nu ajung să lucreze nici cu ministrul de externe, nici cu premierul, în plus, dacă sunt absolvenţii primului an, este destul de greu să fie valorificaţi. De aceea, recomandarea mea este, pentru orice program de practică, ca studenţii să se intereseze înainte despre ce este vorba exact ca să fie astfel convinşi că programul ales este ceea ce-şi doresc şi ceea ce le poate fi util pentru ceea ce vor să facă mai departe. Însă, dincolo de orice, în orice program de practică bun, studenţii care se implică serios pot să înveţe într-o perioadă relativ scurtă de timp mult mai mult decât ar putea învăţa la cursurile şi seminariile obişnuite. Niciun student nu trebuie să uite că atunci când va deveni absolvent, oricine de pe piaţa muncii îl va întreba ce ştie să facă şi nu neapărat ce note a luat la examene, iar practica este cea care poate să facă diferenţa."
Lect. Univ. Dr. Marius Precupeţu, Coordonator al Programelor de Practică
"Sunt 2 aspecte principale în materie de utilitate a practicii de specialitate realizate de către studenţii facultăţii noastre. Pe de o parte, stagiul de practică permite aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite de către studenţi în cadrul cursurilor, seminariilor şi laboratoarelor la „lumea reală”, la situaţii concrete care pot fi întâlnite în practica domeniilor de expertiză pentru care sunt pregătiţi studenţii. Pe de altă parte, practica oferă studenţilor posibilitatea unui contact nemijlocit cu piaţa forţei de muncă, în materie de oportunităţi existente şi de cerinţe specifice ale acesteia. Stagiul de practică, aşadar, poate contribui şi, în cazul multor studenţi, contribuie la o cât mai bună inserţie a lor pe piaţa forţei de muncă. Sunt numeroase cazurile în care studenţii, având ocazia să demonstreze ceea ce ştiu să facă în cadrul unor instituţii şi organizaţii (guvernamentale sau non-guvernamentale, publice sau private), au continuat colaborarea cu acestea şi după încheierea stagiului de practică, unii dintre ei găsindu-şi astfel un loc de muncă."
Lect. Univ. Dr. Mihai Păunescu, Coordonator al Programelor de Practică
"Practica este, în primul rând, o componentă importantă din planul de învăţământ, ea este creditată, are obiective de învăţare, formează anumite competenţe şi din acest punct de vedere are acelaşi statut ca orice altă disciplină. Ea converge către realizarea competenţelor de baza ale profesiei de sociolog sau absolvent de ştiinţe politice şi din acest punct de vedere, dacă ne referim la rezultatele învăţării, la formarea de competenţe şi nu doar acumularea de cunoştinte, aş putea spune chiar că rolul practicii este chiar mai important decât al unei discipline obişnuite, în sensul că în timpul practicii, studenţii au şansa să piloteze cumva ceea ce au învăţat, să aplice într-un context concret şi în felul acesta pot să realizeze un soi de job shadow-ing cu privire la ceea ce vor face după încheierea facultăţii, îşi fac o idee despre cam în ce ar consta activitatea lor în cadrul profesiei de sociolog sau analist politic. Deci îi ajută nu doar să-şi formeze competenţe dar şi să-şi formeze un set de aşteptări cu privire la ce va fi după, să-şi dezvolte atitudini faţă de profesie, să-şi internalizeze anumite valori ce ţin de etică, deontologie profesională, dar şi de lucrul în echipă, integrarea într-un colectiv, într-o instituţie. Aş spune că practica este esenţială din punctul de vedere al activităţii viitoare de după absolvire a studenţilor, din punct de vedere al formării de competenţe, atitudini şi socializării profesionale şi că, în plus, studenţii au oportunitatea ca în timpul anilor de studiu în care fac practică să întreprindă practica în diferite locuri şi să-şi formeze asteptări cu privire la diferite tipuri de activităţi, fie că sunt de cercetare, de documentare, operative în cadrul administraţiei sau al unor companii private."