“Gândul Umbrei. Abordari feministe în filosofia contemporană” (Alternative, Bucureşti, 1995)
Este prima carte de filosofie feministă apărută in România. Abordează o critică a postmodernismului din perspectivă feministă, a marilor autori determinanţi pentru gândirea postmodernă şi pentru postmodernsmul feminist. Cartea include referiri la filosofia şi cultura românească: anume la modul in care filosofii români au tratat „dimensiunea feminină a existenţei” doar ca obiect şi niciodată ca subiect. Se incheie cu o analiză a mitului autosacrificiului, de fapt al sacrificării femeilor pentru opera maeştrilor.
“Convenio. Despre natură, femei şi morală” (1996, Polirom, Iaşi, 2002)
Este o lucrare de etică filosofică şi include o propunere de interpretare originală: teoria convenabilităţii. Cartea debutează cu analiza critică a prejudecăţilor religioase privind rolul femeilor in creştinism, prin deturnarea sensului Evangheliilor şi dezvoltă o analiză a marilor teorii morale ale modernităţii precum şi a abordărilor feministe şi nefeministe in teoriile sfârşitului de secol XX, de la teoriile dreptăţii la cele ale grijii, spre cele ecofeministe. Cartea a fost tradusă şi publicată in Macedonia.
“România. Starea de fapt” (co-autoare) (Nemira, Bucureşti, 1997)
Este o lucrare de diagnoză scrisă impreună cu Vladimir Pasti şi Cornel Codiţă asupra evoluţiei societăţii româneşti intre 1990-1996, caracterizată ca societate de supravieţuire cu democraţia de vitrină. Consider cartea ca având o valoare substanţială in inţelegerea tranziţiei postcomuniste, mai ales că la baza „verdictelor” celor trei autori au stat date şi analize cantitative şi calitative foarte relevante. Actual, pentru generaţia tânără, cartea nu este doar o sursă de cunoaştere, ci este şi o sursă de optimism: distanţa parcursă este enormă.
“Învăţămantul românesc azi” (co-autoare) (Polirom, Iaşi, 1998)
Este o lucrare de diagnoză asupra stării invăţământului românesc scrisă impreună cu Adrian Miroiu, Gabriel Ivan, Vladimir Pasti şi Cornel Codiţă. In principiu, cartea a constituit o bază pentru politicile de reformă in educaţie. M-am ocupat preonderent de analiza discriminărilor şi de descrierea conservatorismelor prezente in educaţie: autocentrarea, autosuficienţa, elitismul, excepţionalismul, intelectualismul, segregarea şi asocialitatea, autoritarismul, hiperierarhizarea şi depersonalizarea.
“Societatea Retro” („Trei”, Bucureşti, 1999)
Este o carte de teorie politică aplicată. Cea mai importantă şi mai originală parte a acestei lucrări este analiza unei forme noi de conservatorism, prezentă in mod specific in ţările foste comuniste: conservatorismul de stânga, succesor al uni regim de extremă stângă. Analizez spaţiul politic şi pe cel intelectual ca pe un amestec de conservatorisme, orientate spre diverse trecuturi idealizate: cel comunist (specific stângii politice conservatoate) şi cel interbelic (specific dreptei, mai ales a celei intelectuale).
“Introducere în etică profesională” (co-autoare) („Trei”, Bucureşti, 2001)
Lucrarea, scrisă impreună cu Gabriela Blebea Nicolae este una dintre primele apariţii româneşti in zona eticilor profesionale şi este destinată studenţlor. Accentele principale cad asupra abordărilor din teoriile morale moderne cu aplicaţie in profesii, precum şi pe analiza structurării valorilor şi normelor etice in politică, administraţie publică, afaceri, jurnalism şi medicină.
“Patriarhat şi emancipare in istoria gândirii politice româneşti” (co-editoare) (Polirom, Iaşi, 2002)
Cartea este editată impreună cu Maria Bucur de la Indiana University şi are drept autori masteranzi şi doctoranzi in Ştiinţe politice. Gândirea politică românească dintre 1848 şi 1948 este analizată din perspectiva modului in care au fost tratate drepturile femeilor şi relaţiile de gen: consensul conservator al liberalilor şi naţionaliştilor (cu mici excepţii), deschiderea social-democraţilor, desfiinţarea reacţionară a drepturilor şi emancipării de către legionari. Lentoarea modernizării şi democatizării sunt mult mai explicabile din perspectiva izolării a jumătate din competitori de sfera politică şi profesională: femeile.
Lexicon feminist (co-editoare), (Polirom, Iaşi, 2002)
Lexiconul a fost editat impreună cu Otilia Dragomir şi are a autori specialişti români in studii de gen. Este primul de acest fel in România şi are drept scop cunoşterea şi inţelegerea termenilor de bază din domeniul Studiilor feministe şi a Studiilor de gen, cunoaşterea autorilor, a principalelor personalităţi, a asociaţiilor, organizaţiilor şi normelor internaţionale şi româneşti menite să contracareze discriminarea de gen şi să contribuie la egalitatea de şanse intre femei şi bărbaţi.
“Politici ale echităţii de gen. Ghid pentru învăţământul universitar din Europa Centrală şi de Est” (Politeia. Bucureşti, 2003)
Cartea a fost elaborată şi publicată iniţial in limba engleză. sub egida UESCO şi este destinată ţărilor Central şi Est europene. Conţine termenii şi normele necesare pentru educaţie universitară, o descriere a evoluţiei educaţiei superioare pe dimensiunea de gen in această zonă a Europei, precum şi a studiilor de gen. Fiecare capitol include sugestii de politici de egalitate de şanse. Cartea a fost tradusă şi publicată in Bulgaria, in 2008.
“Drumul către autonomie. Teorii politice feministe” (Polirom, Iaşi, 2004)
Este un volum de prezentare analitică a teoriilor politice feministe, de analiză asupra evoluţiei mişcării feministe occidentale şi româneşti, de analiză teoretică a politicilor de gen in comunism şi tranziţia postcomunistă. Face punea de legătură intre occident ca referenţial teoretic şi lumea noastră. Introduce abordări noi, specifice experienţei diferite privind relaţiile şi politicile de gen: patriarhatele tranziţiei, conceptul de “feminism room-service” şi orientează strict demersul teoretic feminist privind politica in jurul idealului normativ de autonomie personală. Din acest motive, părţi din lucrare au fost traduse şi sunt utilizate in abordările internaţionale.
“R Estul şi Vestul” (co-autoare) (Polirom, Iaşi, 2005)
Este o carte de literatură autobiografică scrisă impreună cu Mircea Miclea. Cuprinde experineţele trăite ale celor doi autori in comunism, la revoluţie şi in tranziţia postcomuistă, şocurile primelor intâlniri cu “Vestul”. Cartea are trei părţi: “Barză, brazdă, internet” (corespondenţa cu Mircea Miclea pe temele de mai sus), Jurnal cu femei afgane, experienţa cunoaşterii directe a unor femei ieşite din regimul taliban şi Cronica unei singurătăţi alese: jurnal american sau despre adaptarea la lumea nouă. Fiind istorii trăite, ele au relevanţă pentru ca cei tineri să inţeleagă mai din interior cum a fost cu putinţă traiul in comunism, dar şi ajustarea la capitalism şi democraţie.
“Nepreţuitele femei. Publicistica feministă” (Polirom, Iaşi, 2006)
Volumul cuprinde articolele şi interviuri publicate incepând cu 1994 in revistele: 22, Dilema, Observator cultural, aLtitudini, AnaLize. O parte dintre aceste articole urmăresc să iniţieze publicul in interpretări de tip feminist ale politicii, societăţii şi culturii. O altă parte reprezintă reacţiile autoarei la misoginismul, sexismul şi patriarhatele frecvente in mediul românesc. Cartea are şi relevanţă istorică: arată cum erau configurate presa şi politica in deceniul trecut, dar şi relevanţă actuală: nicio instituţie nu aplică politici de egalitate de şanse la ora actuală in România. Avem doar legi imprumutate şi aproape nebugetate.
„Dincolo de îngeri şi draci. Etica în politica românească” (Polirom, Iaşi, 2007)
Este un volum de publicistică pe teme de etică in politică şi cuprinde articole şi interviuri in principalele reviste culturale şi politice: 22, Dilema, Secolul XX, Sfera politicii, Observator cultural, aLtitudini, precum şi in România liberă. Articolele evidenţiază tendinţele din spaţiul public şi din politică: amoralism machiavelic (politica este doar despre putere şi interese, morala este o problemă privată), purism (politicienii sunt absolut ticăloşi, politica este o cloacă murdară), absolutism (politica şi politicienii ori sunt foarte buni, ori foarte răi), maniheism de grup (ai noştri sunt buni şi oneşti, ai lor sunt răi şi ticăloşi), transfer religios (X este bun creştin), deci bun politician), transfer excesiv din morala pentru viaţa privată (politicienii trebuie să trateze părinteşte cetăţenii, să aibă grijă de ei).